phoenixulcarpatin.MyForum.ro

Stefan

Jurnal
Traseul urmat: Zarnesti � Gura Raului � Fantana lui Botorog � Cab. Curmatura � Saua Crapaturii � Zarnesti.
Componenta: Ozzy, Micky, Oana, Stefan, Dru, Dement, Catalin si John.
Sambata la ora 04.30 ne intalnim toti in Gara de Vest Ploiesti. Ne luam bilete si asteptam nerabdatori trenul de 5 si 2min.
Vine trenul, ne suim si incepem activitati diverse :P rearanjat continutul rucsacilor, invatarea membrilor nodurilor de alpinism, stat cu picioarele pe marginea banchetelor etc.
Ajungem la Brasov si ne bucuram ca ne putem intinde picioarele dupa 2h 40min de stat in tren. Mergem in gara si luam bilete spre Zarnesti, luam tigari, suc si fornetti si mergem pe peron sa asteptam automotorul care avea sa ne duca la poalele Craiului.
Dupa alte 40min de stat in tren ajungem in final la destinatie. Era ora 9 am. O luam agale la picior spre centru unde dam jos polarele căci era deja cald afara. De acolo continuam spre Gura Raului si mai departe catre Fantana lui Botorog.
Ajunsi la Fantana dam jos rucsacii, bem apa de izvor, bagam niste tutun in piept, facem poze pantofarice pe bolovan si ne mai uitam o data pe harta. Intre timp pleaca de acolo cativa membrii ai Salvamontului, cativa pantofari si muntomani.
Ii dam cu praf de mers caci panta era abrupta si oboseam suficient de rapid (ne si minunam de susținerea dat de betele de trekking :P). Dupa putin timp ne �intram in mana� si ne obisnuim cu urcusul si cu pasul celui care mergea primul, cu o exceptie, Dru, care nu mai fusese de mult pe munte si avea si ceva nereguli de sanatate.
Ajungem la o bancuta langa un izvor unde ne oprim iar sa ne tragem suflu. Ma duc si beau apa si imi dau si pe fata...winterfresh e mic copil fata de ce am simtit eu :D. Trece pe langa noi un grup marisor de muntomani care se opresc si ei la un respiro.
Ne luam iar rucsacii in posterior si o pornim la drum. Nici nu iesim bine din padure ca ne si oprim in poienita sa ne tragem suflu )) trec muntomanii pe langa noi si o luam dupa ei...pentru ca peste 10 min sa-i vedem si pe ei opriti in poienita, facand poze..asa ca ne mai oprim si noi o data :D:P.
Dupa acest ultim clipă de pauza, in care am facut poze peste poze, o luam intins spre Curmatura, pentru a merge inaintea grupului de muntomani, deoarece poteca se ingusta prin padure si nu era loc sa ne depaseasca daca ne prindeau din urma.
Trecem de refugiul salvamont si ajungem, in final, la cabana. Intram, gasim o masa, dam jos rucsacii, schimbam tricourile ude si incepem sa bagam la matz :D de prin rucsaci, de pe la bucataria cabanei etc.
Odata terminata actiunea �haleste� mergem sa intrebam daca mai sunt locuri (normal ca nu mai sunt) si platim campingul. Trag de Ozz sa mergem sa punem corturile, insa refuza zikand sa nu ma grabesc. Drept urmare ... incepe sa ploo de toata frumusetea  asa ca ne punem pe dat frunza la caini pana se potoleste vremea si putem intinde corturile.
Dupa 30-40 min inceteaza ploaia si ne grabim sa punem corturile. In incercarea de a monta cortul lui Dement betele de la cort se rup astfel incat cortul era aproximativ inutilizabil. Ne intoarcem in cabana si ne gandim cum o sa dormim...2 membrii urmau sa stea la salvamont, eu cu Oana, Ozz si Micky in cortul meu de 2 persoane si, fara al doilea cort, Dement cu Dru nu mai aveau unde sa stea.
Se propun tot felu de idei, care de care mai cretze...de la inghesuiala in cort pana la bivuac...insa se decide sa intrebe la Salvamont daca mai au 2 locuri libere (refugiul fiind si el plin ochi). Din fericire mai erau 2 locuri libere si rezolvam problema.
Odata cu apropierea serii (dupa indelungi plictiseli acute prin/pe langa cabana, de vreo 4h) mutam rucsacii langa cort si incepem sa aducem lemne pentru foc (direct copaci uscati), sa taiem lemne si, dupa aranjarea de rigoare in vatra, aprindem focul. Ni se mai alatura niste colegi de corturi si de la cabana si incepe petrecerea: cantece de chitara, povestioare, chiar si gratar.
Dupa ce adoarme pe izopren, Dement se trezeste inghetzat si anunta ca el si Dru se retrag la refugiu sa doarma. Peste putin timp si eu cu Oana ne retragem in cort. Ca deh, trebuia sa ne schimbam plus sa aranjam prin cort.
Nu trece mult si ni se alatura si Micky cu Ozz, asa ca le facem si lor loc in cort. Ne bagam in sacii de dormit (4 insi in cort de 2�am avut loc, nu e asta problema, insa s-a incalzit cortul repede si n-am mai suferit de frig. Ca sa nu mai zic ca fetele au stat la mijloc, beneficiind deci de un maxim de caldura).
Celor de la foc le pleaca chitaristul si incep sa urle cat ii tin plamanii �cine doarme e un bulangiu�, insa, intr-un final se lasa pagubasi si pleaca si ei la somn (impiedicandu-se de ancorele cortului meu ).
Astfel, putem si noi sa dormim in liniste.

Duminica
Ne trezim pe la ora 7, desi sambata am fost treji peste 16 ore. O vorba, doo. Fetele si Ozz pleaca la WC. Se intorc si ne apucam de adunat de prin cort si facut rucsaci. Intindem un izopren pe care punem tot ekipamentul si mancarea, astfel incat unii strangeau echipament si altii mancau. Dupa masa facem rucsacii si strangem cortul.
Era ora 9 si cei de la refugiu nu venisera inca, desi stabilisem sa vina la ora 9. Aproape de 10 apar si ei. Mergem la cabana, bem ceai/cafea, mai fumam o tigare si incepem iar pe banda galbena spre Saua Crapaturii.
Urcam prin padure, urmand cele trei marcaje pana ajungem in Sa, unde se bifurcau, in dreptul unui indicator.
Tragem poze de grup, admiram mirifica priveliste si urmele de zapada, apoi o luam incet la coborare.
Coboram prin grohotis, cu stanci inalte pe dreapta si pe stanga, cautand un loc de unde puteam face rapel.
Intr-un final gasim un loc care sa ne satisfaca cerintele si, plini de entuziasm, punem jos rucsacii si incepem sa scoatem echipamentul de cocotz.
Urc cu Ozz pe stanca la un brad si legam coarda de el, apoi coboram sa punem hamurile pe noi si incepe distractia: Rapelul.
Invatam si fetele sa faca rapel, cu chiu cu vai, eu invat sa fac cu ham din anou, iar Micky are iar dificultăți cu frica de inaltime .
Dupa o scurta distractie, incepe iar ploaia, cu picuri mari. Asa ca strangem coarda, bagam echipamentul in rucsaci si stam intr-o surplomba asteptand trecerea ploii.
Cand se linisteste putin incepem iar coborasul, cu mare atentie, pentru că grohotisul era acum ud si aluneca mai rau ca gheata.
Nu mergem mult ca ploaia revine in forta si nu avem ce face decat sa coboram.
Mergem pana la iesirea din padure si ploaia sta (parca a fost pusa sa ne goneasca pe noi de pe munte), asa ca o luam agale pe poteca spre Zarnestiul din departare.
Pe poteca noroi, ne murdarim elegant de tot, unii membrii chiar alunecand. Mai facem o pauza unde pamantul era mai uscat si admiram iar decorul :P.
Ajungand in Zarnesti mergem spre centru, unde facem o mica pauza la magazine, apoi spre gara unde se intinde, pe un izopren, un festin regal :D. soarele incepuse sa dogoreasca si nu stiam unde sa ne mai ascundem de el.
Se face ora 19, luam bilete si ne suim in tren. Eu cu Ozz am o mica discutie in contradictoriu privind ce munti se afla in jur si unde e vf Omu, daca se vede sau nu.
Ajungem in Brasov, ne luam bilete, suc si rontzaieli si ne suim in personalul de Ploiesti unde aveam sa ne petrecem (a se citi plictisi) urmatoarele 3 ore. In tren ne intalnim cu Nirvana si prietena lui care vroiau sa se inscrie in club.
Ajunsi in Ploiesti ne despartim si mergem fiecare catre casa lui.

Poteci cu Soare si Stanci Uscate!
_________________
Everybody gotta die sometime, Red

Heatcliff · Ou de phoenix Data inscrierii: 27/Aug/2007 Mesaje: 19

Plecarea din orasul natal a fost una foarte matinala prin faptul ca ne-am urcat in trenul de 5 spre Brasov. Pe drum a inceput trezirea propriu zisa a membrilor, adica Eu(Catalin), Dement, Dru, Stefan, Ozzy, Miki, Oana si John. Dupa aceea am avut parte de un compact curs de noduri din parte domnului presedinte si lu' Dement ca apoi sa ne intoarcem la dispoziția noastra de semitrezire.
O data ajunsi in gara la Brasov trupa era deja trezita si dupa cateva zeci de minute de asteptare ne-am imbarcat in trenul spre Zarnesti, iar pe drum s-a demonstrat orientarea geografica a unor membri si lipsa ei altor membri.
Vazandu-ne ajunsi la baza muntelui am prins puteri si am traversat ultimele fasii de asfalt din acea zi cu o mica oprire pentru a cumpara niste diluant. Astfel am parasit orasul "gol" si am intrat pe un drum forestier pana la o fantana care nu mai stiu cum o cheama, intalnind din pacate pe drum mult iubiti nostri pantofari.
Primul popas major a fost la aceea fantana unde ne-am oprit as facem cateva poze si sa ne odihnim. Din fericire vremea a tinut cu noi si cand am inceput ascensiunea propriu zisa ce a constat dintr-o panta destul de abrupta pe care am facut destule opriri de care toti membri aveam nevoie, iar unii participanti au avut mici probleme, Ozzy cu umarul si plamani, Dru cu respiratia, dar fiind un grup unit am trecut impreuna peste ele si ne-am continuat urcusul.
Al doilea popas semnificativ a fost dupa circa o ora, o ora jumate cand am intalnit un luminis marginit de un parau foarte rece unde ne-am putut racori si trage sufletul. Apoi am ajuns intr-o poiana de o frumusete special neatinsa de uratenia umana de parca oamenii mergeau deasupra ierbii nu pe ea. Privelistea si verdeata ne-au fortat sa ramanem putin acolo printre flori si soare dar dupa cateva poze ne-am continuat drumul spre Cabana Curmatura.
Nu dupa mult timp ne-am oprit dinou alaturi de alte grupuri pe un platou ce conferea o priveliste uimitoare dar stiindu-ne presati de timp nu am zabovit mult.
Nu mult dupa aceea am intrezarit printre brazi Cabana Curmatura, ale mele picioare protestand puternic. Intr-un sfarsit am ajuns cu toti la cabana aducand cu noi ploaia.
Datorita vremii si timpului pierdut pe traseu am fost in imposibilitate de a urca pana la Refugiul Ascutiti precum ne-am propus la plecarea din Ploiesti si am ramas in cabana fiind infometati si dornici de odihna. Am mancat ceva bucate calde de la cabana ne-am tras sufletul si am glumit timp de maxim o ora ca dupa aceea sa coboram in locul amenajat pentru campare si sa intindem corturile. La cortul lui Stefan nu am intalnit mari dificultati dar cortul lui Dement a fost o adevarata provocare si sursa de nervi prin faptul ca s-a rupt asemeni unei constructi din scobitori. Dupa o incercare de a repara betele ploaia a inceput serios iar noi ne-am intreptat spre sala de mese a cabanei. Dupa ce-am mai lenevi si trancanit ceva timp, cu mici incursiuni in afara cabanei ne-am hotarat sa ne mutam la cort (deorece al lui Dement a fost reciclat) si sa facem focul. Spre norocul nostru am fost ajutati de niste baieti care gasisera la randul lor niste lemne. Impreuna cu ei si cu inca un grup am facut un foc veritabil si o seara pe munte adevarata cu cant, mancare si bautura.
Eu impreuna cu John, Dru si Dement am fost nevoiti sa ne cazam la Salvamont căci nu aveam loc nici in cort cu ceilalti nici in cabana. Astfel Dru si Dement au plecat de la foc pe la ora 12 pentru că Dement nu se simtea foarte bine si ii era somn, iar eu si John am plecat o ora mai tarziu nimerind cu greu unde trebuia.
Dupa o seară pe saltelele din podul Centrului Salvamont am plecat pe la ora 9 spre Cabana unde ne asteptau ceilalti membri ca sa mancam si noi si sa plecam spre Valea Crapaturi (daca tin eu minte bine) astfel pe la ora 10 am parasit Cabana Curmatura si ne-am indreptate pe banda galbena spre Zarnesti cu speranta sa gasim si o stanca pe care sa facem rapel.Dupa o ora de mers pe poteca am ajuns la o Sa unde am facut un popas major sa ne odihnim dupa panta ce am urcat si sa facem poze.
Dupa aceea a inceput porțiunea ce-a mai dificila din acea tura cobararea pe Valea Crapaturi unde am avut parte numai de grohotis greu de traversat.
Inaintarea a fost lenta avand parte si de portiunin de zapada, fara loc de popas si a continuat pana am gasit o stanca unde ne-am intins coarda si am facut rapel cu exceptia mea si a lu Miki. Din pacate in timp ce faceam rapel a inceput ploaia ca atunci cand noi ne continuam coborarea sa inceapa si mai tare si sa ude grohotisul facand traseul si mai inaccesibil.
Dupa ceva timp s-a terminat grohotisul si am intrat intr-o padure unde ne-am odihnit putin observand pagubele umane ale grohotisului: Ozzy s-a lovit la genunchi, Dement la mana si la piept, Eu si Dru la degete si cam atat imi mai pot aduce aminte.
La iesirea din padure vremea s-a oprit dar noroiul ce a inceput de la ultimul popas a continuat sa ne sacaie pana aproape de Zarnesi.
Dupa aceea am traversat o poiana mare si inmiresmata ce ne oferea o priveliste fascinanta asupra muntilor si vaii ca intr-un final sa ajungem in gara din Zarnesti la ora 5.
Acolo am mancat si odihnit din plin ca la ora 7 sa ne urcam in trenul spre Brasov.
Ajunsi in gara Brasov am luat trenul de legatura spre Ploiesti in caer am discurtat si motait pana la ora 11 cand am ajuns in Ploiesti unde ne-am despartit ramanand fiecare cu speranta unei ture cat mai apropiate.

P.S. Scuzati greselile gramaticale ce le-am infaptuit deoarece sunt pur accidentale.

Heatcliff · Ou de phoenix Data inscrierii: 27/Aug/2007 Mesaje: 19

Bv stefane pt rt ( de mult sau nuj daca sau mai facut vreodata 2 rturi ), ai fost dragutz sa spui ca au alunecat unii membri care se insumau la mine. E adv ca am alunecat de atatea ori incat puteai spune ca sunt mai multi. Bafta si la mai mare.

				Powered by phpBB © 2001, 2002 phpBB Group Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro